M-tii Fagaras fac parte din lantul Carpatilor Meridionali. Ei cuprind intregul complex muntos dintre Dambovita (est) si Olt (vest). Se disting doua siruri de munti, unul nordic si altul sudic. Intre cele doua siruri se afla culoarul Lovistei, cunoscut la vest sub numele de Tara Lovistei. Sirul nordic apare sub forma unei creste neintrerupte pe directia est-vest. Cel sudic, fragmentat de ape, are ca principali componenti M-tii Iezer-Papusa, Ghitu, Muntisoru-Fruntii si Cozia. In sensul mai obisnuit, folosit si de geografia turistica, prin M-tii Fagaras se intelege numai lantul principal nordic.
Ei se intind in lungime pe cca. 70 km (de la est la vest) si in latime pe cca. 40 km., insumand o suprafata de mai bine de 2000 kmp. Creasta nordica este, inspre extremitati mai scunda, dar in zona centrala atinge cele mai mari inaltimi din tara. Aceasta apare ca o insiruire de varfuri separate prin sei putin adanci. In cuprinsul M-tilor Fagaras se afla opt din cele 14 varfuri ale muntilor Romaniei care ating altitudinea de 2500 m.: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535m), Coltul Vistei Mari (2527m), Lespezi (2517m), Vanatoarea lui Buteanu (2507m), Hartopu (2506m), Cornu Caltunului (2505m) si Dara (2500m). Tot aici se gasesc peste patruzeci si doua de varfuri cu altitudini cuprinse intre 2400 si 2500 m. Sunt delimitati spre vest de defileul Oltului, iar la est de Curmatura Foii ii desparte de Piatra Craiului; spre nord sesul depresiunii Fagarasului iar spre sud depresiunile subcarpatice ii delimiteaza de subcarpatii sudici.
Este determinata in principal de conditiile climatice, variabile in functie de altitudine, si prezinta o zonare pe verticala.
Se deosebesc doua zone:
In padurile de tranzitie apar, printre altele, bradul alb, ulmul, frasinul, scorusul, pentru ca in etajul urmator molidul sa ramana dominant. In zona alpina jneapanul este foarte raspandit. Alaturi de el creste ienuparul pitic si arinul de munte. Uneori se intalnesc exemplare de zambru, relict glaciar, etc. Smirdarul este un fidel insotitor al jneapanului dar il gasim si singur mult mai sus. Afinul are o arie foarte intinsa care coboara pana in etajul padurilor de fag. Pajistile sunt dominate de graminee ca: parusca, iarba stancilor si teposica. Pe crestele si coastele repezi ale muntelui predomina rugina iar pe varfurile si crestela mai inalte, cat si in caldarile glaciare indelung inzapezite se dezvolta o vegetatie pitica adaptata acestor conditii vitrege. printre speciile predominante cresc diferite olante cu flori viu colorate: floare de colt, sangele voinicului, etc. Ele sunt protejate de lege. Fauna este reprezentata prin multe specii dintre care, in primul rand, trebuie sa mentionam capra neagra dar si cerbul carpatin, ursul si mai rar rasul si mistretul. In rezervatia din Valea Arpaselului a fost colonizata in 1973 marmota alpina. Dintre pasari amintim cocosul de munte, mierla gulerata, corbul; dintre reptile – vipera; iar dintre pesti – pastravul
Fagarasul are o retea hidrografica bogata. Apele de pe versantul nordic sunt relativ scurte si putin bogate in apa. Apele au sapat vai adanci si inguste creand acele muchii nordice Fagarasene de o frumusete rara intalnita in Carpati. Toate apele de pe versantul nordic deverseaza in raul Olt. Intre muchia Sambatei (est) si muchia Puha (vest) se succed urmatoarele cursuri de apa: Sambata, Vistisoara, Vistea Mare, Ucisoara, Ucea Mare, Podragu, Arpasu Mare, Arpaselul, Cartisoara (format din Bilea si pariul Doamnei), Laita si raul mare al Porumbaculul (Paraul Sarata + Serbota). Raurile din versantul nordic sunt lungi si bogate in apa. Intre culmea Muntelui Cotii, la vest, si Caltunu – Mezea – Oticu, la est, cursurile de apa sunt grupate in bazinele hidrografice ale Boiei, Topologului, Argesului superior, Vilsanului si Raului Doamnei. Raul Capra aduna paraiele ce curg din caldarile Caprei, Caltunului, Paltinului si altele pe care le duce in lacul Vidraru (din acest lac se formeaza Argesul).
Glaciatia cuaternara a lasat in urma ei nu numai custurile ascutite, circuri si vai largi, care ofera maretie Fagarasului, ci si o serie de microdepresiuni in care apa acumulata a format lacuri glaciare. Cel mai intins lac glaciar fagarasan este Bilea (4,65 ha). Cel mai adanc este Podragu (15,5 m). Lacul Mioarelor (2282 m) si un alt lac sudic (2295 m) au altitudinile cele mai mari din tara.
1. Cabana Paraul Capra – Cascada Caprei – Lacul Capra (alt. 2.249 m) – 5 ore:
De la Cabana Paraul Capra se porneste spre nord, se trece podul peste Raul Capra si se continua in urcus pe Transfagarasan cca 2 km. Astfel se parcurge 1, 5 km de-a lungul Paraului Fundu Caprei si dupa ce se trece ultimul pod peste acesta, se traverseaza spre vest zona inferioara a Piciorului Caprei pana in apropierea cascadei. La mica distanta spre est de aceasta se paraseste soseaua urcandu-s spre nord o scurta portiune abrupta pamantoasa. Mai sus se urmeaza o poteca marcata spre nord pe versantul vestic al Piciorului Caprei, se depasesc doua trepte glaciare si se ajunge la Lacul Capra (2.249 m), langa Monumentul alpinistilor.
2. Cabana Paraul Capra – Valea Fundul Caprei – Fereastra Zmeilor (durata 5 ore dus-intors)
De la Cabana Paraul Capra se parcurge o mica distanta spre nord, se trece podul peste raul Capra si se iese pe Transfagarasan. Se continua pe Transfagarasan spre dreapa insotiti de Paraul Fundu Caprei 1.5 km, apoi se paraseste si se tranverseaza paraul si se continua drumul spre vest. Se urmeaza spre nord-est un drumeag care insoteste pe malul vestic Paraul Fundu Caprei cca 300 m. Se continua spre nord (tot pe partea vestica) in urcus domol. Peste parau spre est se afla un bordei ciobanesc. Dupa cca ½ ora se traverseaza apa pe malul estic, se trece peste un paraias care izvoraste de sub pragul glaciar al caldarusei estice Fundu Caprei si se urca in serpentine un prag inierbat. In aceasta zona se afla o potecuta ciobaneasca care urca la bordeiul ciobanesc. Se traverseaza in urcus usor spre nord o portiune a Caldarii Fundu Caprei, apoi spre est in urcus moderat (cca 100 m) pe langa albia seaca si pietroasa a unui torent. Mai sus se urca pronuntat si se ajunge in Caldarusa estica Fundu Caprei, unde este amplasat un refugiu salvamont. De aici se merge spre nord-est si prin dreapta unei muchii scurte se ajunge la creasta principala in Fereastra Zmeilor.
